Copila lună
for G.
Zburând pe
geana unei dimineți,
Bătuși în poarta casei mele,
La cripta morților poeți.
Cu tolba-ți plină de tristeți
A ochilor flămânzi și beți,
În suflet sfintele avânturi,
Cătai copila lună să-ți omoare
Eternul semn de întrebare.
Bătuși în poarta casei mele,
La cripta morților poeți.
Cu tolba-ți plină de tristeți
A ochilor flămânzi și beți,
În suflet sfintele avânturi,
Cătai copila lună să-ți omoare
Eternul semn de întrebare.
Să ne legăm seară de seară, zic!
În nodul versului smintit,
Să fim doar noi și ceva mic
Pe-o aripă de infinit.
Să ne legăm seară de seară, zic!
Să nu mai doară
Că împărțim aceeași țară
Ce totuși ne separă
Ca două capete de sfoară.
În nodul versului smintit,
Să fim doar noi și ceva mic
Pe-o aripă de infinit.
Să ne legăm seară de seară, zic!
Să nu mai doară
Că împărțim aceeași țară
Ce totuși ne separă
Ca două capete de sfoară.
© 2009-2010 (satmaya) All Rights Reserved
Duke
Trăiește-n mine o altă viață,
A ta! Și-n fiecare dimineață
Slovă dulce, stoarsă din pelin,
Ție Duke eu îți închin.
(pentru G.)
© 2012(satmaya) All Rights Reserved
Povestea Umbrei, de Elena Silvana Potocean
Povestea Umbrei
de Elena Silvana Potocean
Umbre. Monştri. Bestii. Oricum le-ai numi, îţi provoacă teamă, repulsie, aşa-i? Cu toţii ne ferim de întuneric, uitând adesea că el se află în fiecare din noi, pândind un moment de slăbiciune pentru a-şi croi drum spre suprafaţă, pentru a lua în stăpânire trupul.
Şi totuşi, nu te-ai întrebat niciodată cum e viaţa unei umbre?
*povestea în întregime o puteți citi în Revista de suspans:
http://revistadesuspans.ro/proza/povestea-umbrei/
© 2012(satmaya) All Rights Reserved
Etichete: elena silvana potocean , fata , poveste , proza scurta , revista , shadow , suspans , umbra