REGINA DE GHEATA de Alice Hoffman

 "Ai grija ce iti doresti. Eu am simtit aceasta pe pielea mea. Dorintele sunt brutale si neiertatoare. iti ard limba de indata ce le-ai rostit si nu mai poti sa le retragi. "

O carte care incepe asa n-are cum sa nu-ti capteze atentia.E ca si cum ai fi avertizat ca patrunzi intr-o lume fabuloasa, plina de mituri.
Un basm pentru adulti as putea spune.O lume in care granita dintre real si fantastic dispare.
O fetita isi pune o dorinta.Mama ei moare intr-un accident de masina.(V-ati prins care fusese dorinta?).Acest lucru o va bantui 30 de ani de-acum incolo si o va transforma in ceea ce ea numeste Regina de gheata.
Ea devine obsedata de ideea de moarte.Din nou isi pune o dorinta si este lovita de fulger.Dar supravietuieste si ajunge sa-l cunoasca pe Lazarus Jones(un alt supravietuitor al fulgerului,care fusese mort timp de 40 de minutes si-apoi a revenit la viata.).Astfel femeia de gheata incepe o relatie cu barbatul de foc.Nu stiu de ce dar Lazarus e personajul meu preferat.

O poveste despre iubire, pierdere,transformare si vindecare.Despre oameni care-si ascund adevarata natura.Fiecare om are o poveste care-i motiveaza comportamentul.Viata nu trebuie sa o percepem ca fiind alba sau neagra.De multe ori vedere ne este incetosata si judecam gresit lucrurile exact asa cum in Regina de gheata personajul principal se invinovateste pentru moartea mamei,crede ca nimeni nu o place.

Invatam ca trebuie mai intai sa inveti sa te iubesti/accepti pe tine, ca sa poti sa le faci loc si altora in viata ta.Uneori e nevoie de un eveniment tragic care sa te trezeasca la realitate, sa produca o schimbare.

Si ce este oare Regina de gheata daca nu o metafora a zidului de gheata,pe care fiecare dintre noi il construieste in jurul sau din cauza temerilor.Ne inchidem in noi, ne ascundem in intuneric,de teama ca odata ce vom dezvalui adevarata noastra fata vom spulbera vraja si nu vom fi acceptati.Ne simtim vinovati si nedemni de fericire asa sa ne ascundem de ea.

Cateva citate:







"Sunt oamenii atrasi unul de altul din cauza povestilor pe care le poartă in ei?"

 "Povestea este intotdeauna despre cautarea adevarului, indiferent de ce putea aduce
cu sine. Chiar cand nimic nu era ceea ce parea a fi, cand totul era ascuns, exista un centru de
care nici eu nu puteam fugi: cea care, cu adevarat, eram, ceea ce simteam, ceea ce
eram in sinea mea."

 "Cel mai bun fel de-a muri este în timp ce traiesti."


“Care este diferenta dintre dragoste si obsesie? Nu te-au facut amandoua sa stai treaz noaptea, sa bantui pe strazi, o victima a propriei tale imaginatii, a propriei inimi? Nu te-ai scufundat in amandoua, cu capul inainte, in nisipuri miscatoare? Nu era fiecare barbat indragostit un prost si fiecare femeie o sclava? Dragostea era ca ploaia: s-a transformat in gheata sau a disparut. Acum o vezi, acum nu o mai gasesti, indiferent cat mult cauti. Dragostea s-a evaporat; obsesia era mai reala; durea, ca un ac in fund, o piatra in pantof. Nu disparea intr-o clipa. Un telefon de dimineata plin de regrete. O scrisoare care spunea, Draga, la revedere din partea mea. Obsesia avea un gust familiar. Ceva ce stiai de o viata. Se instala si statea la panda; ramanea cu tine."
  
“Am pus trandafirii in congelator pentru a doua zi. Pastrare la rece pentru o inima rece.”

 “Puteam sa-mi pun o dorinta si sa o transform in sange Si oase. Asta cum i s-ar parea? Aveam gheata in vene; eram mai rece si mai distanta decat o planeta intunecata si lipsita de soare. Daca asta voia, in acest caz puteam fi femeia perfecta pentru el.”

“A umplut cada cu apa. Tot ce puteam auzi era apa de la robinet. Am inteles ca era singurul mod in care puteam fi impreuna – elementele cele mai atrase unele de altele sunt cele care se distrug unele pe altele. M-am aplecat si am pus o mana in cada, improscand in toate partile. Apa era rece ca gheata. O simteam pana pe sira spinarii.”

 “- Nu intelegi? Nu ascunzi ceea ce crezi ca este frumos. Ascunzi ceea ce nu este in regula. Ascunzi ca esti un monstru.”

 “Nu-i de mirare ca ma tineam departe de bunatatea oamenilor; imi facea mai mult rau. Poti sa lupti impotriva cruzimii, cu unghiile si cu dintii, dar compasiunea te copleseste, te ia cu totul, te face sa fii constient de toate greselile.”

  “cand esti impreuna cu cineva, ti se pare ca esti unica fiinta care nu e singura. Atat de diferit, deoarece atunci cand esti indragostit, asta-i ironia: iti simti singuratatea atat de tare incat te doare. Atunci cand nu sunt cu tine.”



Cartea o puteti comanda de aici:http://www.carti-online.com/regina-de-gheata-p-235.html
Sau citi/descarca aici:
Hoffman, Alice-Regina de gheata



© 2009-2010 (satmaya) All Rights Reserved

FEMEI CARE IUBESC PREA MULT, de Robin Norwood




Am citit-o acum un an si ceva.Dar e una din putinele carti ce mi-au ramas intiparite atat de bine in minte.De ce?Poate pentru ca m-am regasit si eu printre exemplele din carte.Cert este ca sunt multe femei care s-ar recunoaste in cazurile prezentate.E o carte pe care eu o recomand oricarei femei.O carte care te ajuta sa te cunosti mai bine, sa iti observi comportamentul, anumite tipare care s-au format de-a lungul anilor.O carte cu multe raspunsuri la intrebarile tale.

Unii psihologi considera ca e gresit sa cautam cauza problemelor( din prezent) in trecut,in copilarie.Eu sunt de acord cu Robin Norwood(psiholoaga) care spune ca felul in care s-au dezvoltat relatiile cu parintii(sau cu alte persoane) in copilarie, afecteaza puternic felul in care relationam(cu barbatii) in prezent.O spun din experienta.

Iubirea se preupune ca e un sentiment placut.Nu si in cazul in care e in exces.Pentru ca da,se poate iubi prea mult,si astfel iubirea se transforma in suferinta.Acesta este subiectul cartii lui R.Norwood,femeile care iubesc prea mult.Din aceasta carte aflli daca si tu faci parte din aceasta categorie.Afli care sunt motivele  pentru care alegi mereu parteneri nepotriviti si alegi sa ramai intr-o relatie care iti dauneaza.Dar de asemenea inveti cum sa depasesti aceasta situatie, cum sa scapi de tiparele care te-au adus mereu in aceasta ipostaza,sa te vindeci.

Cateva fragmente din carte:


„Daca parintii s-au raportat la noi in maniera ostila, critica,
brutala, manipulativa, sufocanta, superprotectoare, sau altfel
spus, improprie, asta simtim noi ca e „bine" pentru noi cand
intalnim pe cineva care exprima, fie si foarte subtil, tonuri ale
acelorasi atitudini
si comportamente."

“Femeile care iubesc obsesiv sunt
impovarate de teama - teama de singuratate, teama de a nu fi
demne de iubire, teama de a nu fi ignorate, abandonate sau
distruse. Ne daruim dragostea in speranta ca barbatul de care
suntem obsedate ne va alunga temerile. in loc de asta, temerile
si obsesiile noastre se adancesc pana intr-atat, incat dorinta de
a darui dragoste pentru a primi, la randul nostru, iubire, devine
izvorul de energie al vietii noastre. Si pentru ca strategia
noastra nu da rezultatele scontate, ne straduim si iubim si mai
mult. Iubim peste masura.”

“Al tau e, poate, rolul de salvator. Pentru femeile care iubesc
prea mult, e ceva obisnuit si linistitor sa simta ca au grija
(manipuland si controland) de o alta persoana. Din viata lor
haotica si/sau carentiala, ele au ales aceasta cale ca modalitate
de a se simti in siguranta, si de a castiga o oarecare acceptare
de sine. Ele procedeaza astfel cu prietenii, cu membrii familiei si
adesea, si in cariera.
Sau poate joci rolul de persecutor, femeia inclinata sa gaseasca culpa,
sa arate cu degetul si sa indrepte lucrurile. Iar si iar, aceasta
femeie recreeaza lupta cu fortele intunecate care au invins-o in
copilarie, sperand sa invinga in lupta acum, la maturitate.
Suparata din copilarie si cautand sa se razbune in prezent
pentru trecut, ea e luptatoarea, razboinica, oratoarea, scorpia.
Ea simte nevoia sa pedepseasca. Ea cere scuze, recompense.
Si, in sfarsit, poti fi victima, cea mai neajutorata din cele trei
roluri, negasind nici o optiune, decat sa fii la cheremul
comportamentului celorlalti. Poate ca, intr-adevar, n-ai avut ce
face in copilarie si ai fost o victima nevinovata a intamplarilor,
dar acum rolul este atat de binecunoscut, ca iti poti trage forta
din el. Exista o doza de tiranie in slabiciune; moneda ei este
vinovatia - valuta forte'in relatiile victimei.”


 Cartea o puteti comanda aici:
http://www.libris.ro/psihologie-practica/femei-care-iubesc-prea-mult---robin-norwood-AMA973-9397-12-3--c7972--p315094.html
 Sau o puteti citi/descarca aici:   Femei Care Iubesc Prea Mult - ROBIN-NORWOOD


© 2009-2010 (satmaya) All Rights Reserved

FEMEIA NISIPURILOR, de Kobo Abe

De Kobo Abe am auzit acum vreo doi ani,cand vazusem un coleg citind Femeia nisipurilor.Mi-a atras atentia titlul .Ma ducea cu gandul la un subiect mai ...fantezist.N-am ajuns sa o citesc atunci, uitasem de ea intre timp.Zilele astea am dat din nou peste ea asa ca am zis hai sa o citesc!(noaptea trecuta).N-as putea sa spun daca mi-a placut sau nu .Poate din cauza  ca ma asteptam la altceva.Sau poate ca pur si simplu am prea multe asteptari atunci cand citesc o carte.Da, cred ca asta e, sunt un cititor foarte pretentios.Dar e si normal.Eu nu citesc doar ca sa imi ocup timpul, sa evadez din realitate.Imi plac cartile in care sa ma regasesc, cartile care imi ofera raspunsuri la intrebari, care sa contina un bogat substrat psihologic,filozofic.
Dar sa revenim la Femeia nisipurilor.Pe scurt, cam asta e povestea:un profesor pasionat de entomologie,pe nume Nikki Jumpei pleaca in desert sperand sa gaseasca o noua specie de insecte.Ajuns intr-un sat cu casele ingropate in nisip, cautand adapost, el se trezeste sechestrat alaturi de o vaduva si silit la o munca sisifica de indepartare a nisipului.

Ce sa va mai spun despre acest roman?
Din cate am vazut pana acum e foarte apreciat.Majoritatea celor care l-au citit spun ca le-a placut.Parca pe masura ce scriu incepe sa imi placa si mie.Dar totusi raman la parerea mea initiala si anume ca desi e o carte bine  scrisa, nu e pe gustul oricui.
Tema cartii trebuie sa recunosc ca e foarte originala.Interesant este si rolul  atribuit nisipului, care pare de fapt personajul central.El accentueaza fragilitatea conditiei umane si reprezinta un protest fata de ideea de stabilitate:"Nisipul este antiteza formei"


Cartea este o meditatie asupra conditiei umane.Se fac referiri la mitul lui Sisif.
Surprinzator este faptul ca, desi initial individul se revolta impotriva absurdului existentei cotidiene,in final se adapteaza si isi accepta destinul,chiar daca se poate oricand elibera.

Datorita prezentei absurdului, pe mine acest roman m-a dus cu gandul  la Procesul lui Kafka, dar si la Iona de Marin Sorescu.Mesajul pe care il percep eu e acela ca destinului nu i te poti impotrivi.Ca oricat ai incerca, te prinde in mrejele lui si odata ce te adaptezi nu-ti mai doresti sa schimbi ceva.

Dar in afara de asta, am impresia ca cei care accepta absurdul sunt aceia care-i inteleg rostul.Sunt indivizi care nu-si gasesc menirea intr-o societate obisnuita.Ei isi afla locul doar in absurdul pe care initial il resping.
Cateva citate:
“Dar poate fi oare considerata stabilitatea o
conditie absolut indispensabila pentru existenta ? Nu cumva odioasa lupta pentru intrecere
apare tocmai pentru ca incercam sa ne mentinem intr-o pozitie imobila? Daca am renunta la
aceasta pozitie si ne-am lasa dusi de miscarile nisipurilor, lupta ar inceta repede”

"Singura cale sa eviti munca este sa muncesti. Nu munca in sine este pretioasa ; ci faptul
ca invingem munca prin munca. Adevarata valoare a muncii salasluieste in puterea
renuntarii la sine"

"Totusi exista o lege a probabilitatii, conform careia sansa de reusita este direct proportionala cu
numarul repetitiilor"

Cartea o puteti comanda de aici:http://www.buybooks.ro/femeia-nisipurilor.html
Sau citi/descarca aici:
Kobo Abe - Femeia Nisipurilor




© 2009-2010 (satmaya) All Rights Reserved

CASA SOMNULUI, de Jonathan Coe


 
  • Este o carte fascinanta care mi-a acaparat atentia inca de la primele pagini.Despre Casa somnului, de Jonathan Coe am aflat  citind o alta carte cu un subiect asemanator-Dormi,de Annelies Verbeke.Acum pot in sfarsit sa fac comparatii si sa trag o concluzie:cartea lui Coe este mult mai complexa din toate punctele de vedere.
  • Nu e o carte care iti mentine interesul constant, ci pe masura ce actiunea evolueaza,devii tot mai interesat.Mereu apare cate un element care te ia prin surprindere.
  • De fapt totul e interesant la acest roman, atat modul in care este construita naratiunea(alternarea prezentului cu trecutul),cat si relatiile care se stabilesc intre personaje si felul in care evolueaza pe parcurs.
  • Tema  centrala a cartii este somnul,mai precis tulburarile de somn
  • Interesant este si spatiul in care este plasata actiunea.Campusul universitar Ashdown(in trecut) devenit in prezent clinica doctorului Dudden, specializat in tratarea celor care au probleme cu somnul(narcoleptici,insomniaci,cei care vorbesc  in somn).Ciudat e faptul ca fosti studenti ai universitatii in trecut,ajung in prezent sa fie tratati in aceasta clinica.Chiar doctorul,Gregory Dudden fusese unul dintre studenti.Acest doctor mi se pare unul dintre cele mai interesante personaje.E atat de obsedat de somn incat pare mult mai nebun decat cei pe care ii trateaza.Demna de mentionat este ideea lui ca somnul este  boala secolului ce reduce o treime din viata omului(partial ii dau dreptate,cu cat dormi mai putin cu atat mai mult timp iti ramane pentru alte activitati,si aici eu sunt un exemplu perfect,nedormind prea mult,mi-am permis sa citesc in fiecare noapte cate un roman).Ideile obsesive ale doctorului,experimentele sale,imi aduc aminte de un alt doctor,personaj al cartii lui John Saul,Umbra(o carte pe care de asemenea o recomand)
  • Firul epic se tese in jurul a patru destine,patru personaje principale:narcoleptica Sarah care de multe ori nu poate distinge visul de realitate,senibilul Robert care se indragosteste de aceasta, Terry un cinefil insomniac ce ajunge sa nu doarma mai mult de 5 minute pe noapte,Gregory studentul la psihiatrie si fost prieten al lui Sarah, ajuns in prezent doctorul Dudden.
  • Cel mai surprinzator este gestul din final,schimbarea la care recurge Robert din dragoste obsesiva pentru Sarah
In loc de citate inchei cu poezia pe care Robert o scrisese pentru Sarah:

Somnilocviu

Cu gratie si gravitate ai iscat
Un val ce-ntrece fortele lunare
Si-n narcolepticii tai ochi am spionat
Orbirea noptii, poate-un rau mai mare.
Pupila fixa, de ce vrei sa tip
Cand, insomniac, incerc sa-mi aflu partea
Citindu-mi viitorul pe nisip
La pranz? „Ce calmă si cioplită-i moartea",
Si cum ma rog ca din uitare-adanca
Schimbarea sa apară. Numai zorii
Sa ma salveze-ar fi in stare inca
Printr-un potop de s-ar impotrivi terorii,
Iar casa somnului de-ar inunda-o toata
Cu o lumina gata sa inece
Fantomele ce vor pleca deodata
Avertizand solemn in noaptea rece:
Vei mai dori o viata spre-a socoate
Ce gratie aveai, ce gravitate.

Sau o puteti citi/descarca aici  :
Coe, Jonathan - Casa somnului







© 2009-2010 (satmaya) All Rights Reserved

LABIRINTUL INTUNECAT, de Lawrence Durrell


 Dupa primele 50 de pagini eram tentata sa las cartea din mana.Ma bucur ca nu am facut-o.Inceputul e intr-adevar plictisitor si debusolant,caci te pierzi printre atatea personaje ce par a-si fi ratat destinul.Cartea am putea spune ca este constituita din doua parti:inceputul in care este prezentata viata fiecarui personaj,si partea a doua in care destinele personajelor se unesc,mai exact calatoria lor pe mare si apoi prin labirint.

Ceea ce atrage atentia la acest roman este in primul rand faptul ca L.Durrell l-a construit in jurul mitului cretan(labirintul,minotaurul).Dar ceea ce ii da cu adevarat valoare este impletirea realului cu mitologicul,dimensiunea psihologica si cea spirituala a romanului.
 Subiectul este simplu:un grup de britanici(un pictor pe nume Campion,un medium-Fearmax, sotii  Truman,Dra. Virginia Dale,Dra. Dombey capitanul Baird, si lord Graecen)pornesc intr-o calatorie spre Creta unde isi propun sa viziteze labirintul din apropierea localitatii Cefalu.Motivul acestei calatorii este pentru majoritatea acela  de a-si vindeca anumite traume.Calatoria prin labirint are si o valoare simbolica,ei fiind intr-un moment de cotitura al vietii.Ceea ce se petrece in labirint ii pune fata in fata cu o criza, fiind nevoiti sa gaseasca o rezolvare, deci sa-si depaseasca trauma/impasul.Oare cati dintre ei vor gasi iesirea din labirint?Cert este ca soarta fiecarui personaj va avea o semnificatie alegorica,alegerile pe care le fac in incercarea de a se salva sunt cele care le contureaza destinul.

Cateva citate:

"La urma urmei daca privesti moartea ca fiind continuarea unui proces care se desfasoara deja de o buna bucata de vreme,nici nu mai e ceva chiar atat de grav cum pare in realitate"

"Ne indreptam simbolismul interior spre exterior in lumea din jur, intr-un inteles deosebit de real noi cream lumea din jur,pentru ca o facem sa reflecte chiar simbolismul nostru interior,valabil numai pentru noi.Fiecare din noi duce cu sine are in el o masinuta de facut mituri care de multe ori incepe sa functioneze fara ca noi sa ne dam seama de asta.Astfel s-ar putea spune ca ne conducem existenta folosind o logica poetica extraordinar de exigenta obtinem exact ceea ce cerem, nici mai mult nici mai putin"


"Cand principiul moarte ajunge sa se afirme in viata noastra realitatea in sine devine vizibila,se deschide astfel incat,in loc sa te detasezi de ea urmarindu-i evolutia ca pe ceva exterior,incepi sa o produci asa cum viermele de matase isi face propria gogoasa.Individul devine imuabil in propriul sau destin si incepe in mod irezistibil sa isi produca propriul mit personal adica realitatea sa.In jurul sau se acumuleaza treptat un fel de ectoplasma mitologica care-i determina actiunile si vorbele.Se formeaza gogoasa in care-nu stiu cum sa-i spun altfel-este ingropat eul sau nemuritor.Intre timp atitudinea sa intelectuala vizavi de viata si  societate se anchilozeaza iremediabil ca un os atrofiat.Tot ce face este fortat sa faca prin insasi natura rolului sau "mito-paeic";cum spunea Luther:"Ma aflu aici,nu pot face altcumva".


Daca ar fi sa compar(precum mi-e obiceiul) Labirintul intunecat cu o alta opera literara, cred ca aceasta ar fi Nopti la Serampore de Mircea Eliade.Asta pentru ca L.Durrel reuseste sa isi invaluie poveste intr-o aura de mister, finalul(din punctul meu de vedere) fiind unul deschis care ne face sa ne intrebam daca totul a fost doar un truc,o pacaleala doar imaginatia, sau intr-adevar exista acea "lume a sacrului"



Carte o puteti comanda de aici:
http://www.bookiseala.ro/lawrence-durrell-labitintul-intunecat-colectia-cotidianul/13902.html


Sau citi/descarca aici:
lawrence durrell labirintul intunecat














© 2009-2010 (satmaya) All Rights Reserved

Despre limita, de Gabriel Liiceanu



Va spun inca de pe-acum ca nu e o carte pe gustul oricui.Nu e o carte pe care o citesti ca sa te delectezi cu o poveste frumoasa, nu e o carte pe care sa o citesti oriunde, oricand.
Atat despre ce nu e, acum sa va spun ce este aceasta carte:
In primul rand e o carte e trebuie citita atunci cand mintea e limpede.O carte adresata celor care-si pun intrebari despre libertate, despre limita,creator,destin.Pentru ca da, asta e tema cartii.Desi veti vedea ca aceste  teme sunt prezentate altfel decat va asteptati.Nu mai bine, nu mai prost, ci doar altfel, dintr-un alt unghi.
Liiceanu isi numea cartea "o apologie a vagului ".Lucrurile vagi la care se referea fiind omul,Dumnezeu,libertatea.
Ceea ce ne transmite Gabriel Liiceanu prin aceasta carte este ca putem transcende determinarile generale si ne putem crea un destin individual parcurgand cei trei pasi:alegere,proiect,hotarare
 Sunt multe idei demne de retinut in carte,dar am extras cateva care mie mi s-au parut mai esentiale si care m-au pus pe ganduri :

 "De aceea cei care nu iubesc si nu sunt iubiti isi pierd identitatea.Cand nimeni nu ne-a iubit si n-am iubit pe nimeni nu suntem decat eul gol care se releva in frica.Cand nimeni nu ne iubeste nu apucam sa avem un chip si avem chipul nimanui.Suntem,fara ca propriu-zis sa fim."

"Iubirea de sine este premisa libertatii"

"Un om cu IQ ridicat, cu o inteligenta testabil stralucita, poate sa fie din plin victima prostiei ca incremenire in proiect"

"In ultima instanta, maladiile de destin sunt disfunctii ale libertatii in sfera posibilului,bazate pe o proasta cunoastere de sine"

"Promisiunea nu poate fi niciodata un credit.Promisiunea nu este decat un avans al implinirii, o aluzie a ei."

"Ratarea decurge din duelul nefericit cu limita care te desparte pe tine de tine insuti"

"A nu stii ce e frica nu e un semn al prezentei curajului, ci al ignorarii primejdiei, iar cel care nu cunoaste frica, nu cunoaste deopotriva curajul.Caci a avea curaj inseamna a stii ce este frica si a te hotara.Frica autentica este un instinct negociabil la nivelul libertatii.Pentru ca face parte din economia hotararii primejdioase si a curajului, pentru ca se naste o data cu ele ea devina frica libera.Frica libera este frica invinsa si de aceea, in mod esential curaj"

Puteti citi cartea aici sau sa o descarcati:Gabriel Liiceanu - Despre Limita








© 2009-2010 (satmaya) All Rights Reserved

Conflictele noastre interioare, de Karen Horney



Majoritatea celor pasionati de lectura evita cartile de psihologie.De ce faceti asta?Nu trebuie sa fi student la psihologie sau psiholog, ca sa citesti o astfel de carte.Nici macar nu trebuie sa fi pasionat de acest domeniu.Gandete-te un pic cat de folositoare iti poate fi o carte de genul asta! Daca ai probleme pun pariu ca nu te duci la psiholog.Nu trebuie sa le lasi asa nerezolvate.Pune mana si citeste o carte de psihologie care are ca subiect problema ta(fie ea depresie,paranoia,dependenta,relatii nepotrivite etc).Da,stiu,vei spune ca degeaba citesti ca nu intelgi nimic, ca prea sunt folositi termeni de specialitate.Te contrazic.Eu nu am invatat psihologie de undeva,de la cineva...si totusi citesc carti de psihologie si ceva ceva tot inteleg.Asa ca....daca eu pot, poti si tu.

Poate prima carte de psihologie despre care am ales sa scriu(e ultima citita deasta scriu despre ea) nu e cea mai nimerita nefiind pe lista celor usor de  citit sau adresata oricui.Dar totusi...poate cuiva ii va starni interesul.Eu am gasit-o destul de folositoare.Nu este 100% teorie, ci fiecare notiune teoretica este explicata printr-un caz real.Ceea ce faciliteaza intelegerea teoriei.De asemenea citind respectivele cazuri e mai usor sa te regasesti in ele.
In continuare am sa va prezint cateva informatii extrase din carte:

Ca sa spunem lucrurilor pe nume, un individ isi construieste o imagine idealizata despre sine, deoarece nu se poate tolera pe sine asa cum este in realitate; dar asezandu-se pe sine pe un piedestal isi poate tolera inca si mai putin Eul real, si incepe sa tune si sa fulgere impotriva acestuia, sa-l dispretuiasca si a il faca sa geama sub jugul propriilor sale exigente irealizabile.El oscileaza apoi intre autoadoratie si autodispret, intre imaginea sa idealizata si imaginea de sine dispretuita, fara a dispune de nici un fel de hinterland statornic in care sa se poata retrage.

Adesea singurele sentimente traite in mod constient si clar sunt reactiile de frica si furie.
In desfasurarea conflictului, exista trei directii in care individul se poate misca:spre oameni, contra lor, sau se poate indeparta de ei.


Individul ce face parte din categoria cu o atitudine "spre oameni" este cel care se conformeaza, care se alatura celui mai puternic.Este cel care are nevoie de apartenenta, de protectie.
In cazul in care se misca impotriva oamenilor, ii percepe pe acestia drept ostili si se decide sa lupte cu ei.Este individul care mereu se indoieste de intentile celorlalti, mereu suspicios .
In cazul in care se indeparteaza de oameni, el nu vrea nici sa lupte impotriva lor, nici sa apartina grupului.Este individul care considera ca nu are nimic in comun cu ceilalti si deci nu vrea sa aibe nici un fel de tangente cu acestia, ci sa fie lasat in pace in lumea sa.

Asteptarile(indiferent ca sunt exprimate sau doar preupuse) pe care ceilalti le au de la el(vorbim despre nevrotic) il vor face rebel  si dificil.Se conformeaza doar ca sa evite neintelegerile dar in sinea sa respinge toate regulile si standardele conventionale.Sfaturile le percepe ca pe o incercare din parte celorlalti de a-l domina, de a-l manipula.


Pe primul loc pentru ei este punerea unei distante emotionale intre ei si ceilalti.Ei trag in jurul lor un fel de cerc magic in care nimeni nu poate patrunde chiar daca in aparenta par foarte sociabili."Izbucnirile" generate de anxietate apar in momentul in care au impresia ca cineva se amesteca in treburile lor.

Conflictul normal priveste o alegere reala intre doua posibilitati, amandoua considerate dezirabile, sau se refera la convingeri deopotriva de pretuite de persoana care face alegerea.De aceea are posibilitatea sa ajunga la o decizie realizabila,chiar daca ii vine greu sa ia o decizie si ii cere un anumit sacrificiu.Persoana nevrotica,ina, inghitita de prapastia conflictului,nu este libera sa aleaga.Ea este impinsa, de forte la fel de constrictive, in directii opuse,fara a dori sa porneasca pe vreuna din ele.De aceea decizia,in sensul uzual al termenului este imposibila.Nevroticul este impotmolit, neavand nici o iesire

De multe ori privim cu invidie sau admiratie la acei oameni a caror viata pare a decurge lin.Dar aparenta poate fi amagitoare.Adesea din cauza apatiei, a conformismului, sau din oportunism, oamenii pe care ii invidiem sunt de fapt oameni incapabili sa faa fata unui conflict .Sunt pur si simplu oameni care se lasa sa pluteasca in voia curentului.

Cam asta am considerat eu mai esential in carte.Fragmentele extrase sunt pe alocuri modificate/simplificate pentru a fi mai usor de inteles.Mai...scurt si la obiect.

Cartea o puteti citi online aici:Karen Horney - Conflictele noastre interioare



© 2009-2010 (satmaya) All Rights Reserved

Dormi! de Annelies Verbeke

























O carte care mi-a atras atentia din prima.De ce?Pai cum de ce, nu-i evidenta asemanarea?Ea(personajul feminin al cartii) Maya, eu Satmaya, ea-insomniaca ce doarme doar vreo 2 ore pe noapte, eu-insomniaca ce imi dorm orele in timpul zilei. Si totusi...am ramas un pic cam dezamagita.Titlul promitea mult mai mult.Ma ateptam la ceva mai multa psihologie,la o analiza mai amanuntita a insomniacilor,cauze, tratament, efect...etc...

Dar sa nu ma intelegeti gresit, nu spun ca-i o carte slaba.E o carte perfecta pentru noptile in care n-ai somn.O carte care te face sa fi recunoscator pentru privilegiul de a dormi vreo 6-7 ore pe noapte. De la bun inceput te capteaza paginile parca prea realiste, tonul paradoxal, cand glumet, ironic, cand extrem de depresiv.Personajele principale sunt Maya si Benoit.Ei au in comun aceiasi problema:imposibilitatea de a dormi.Cartea zugraveste aventurile lor nocturne:trezirea oamenilor din somn, hoinareala prin cafenele,intalniri...

Ce mi-a placut mie cel mai mult e "relatia" pe care Benoit o dezvolta cu balena("nu e balena, e casalot!!!" ar tipa acum Benoit la mine) si apoi cu fluturele Ernest(devinit apoi Ernestine).Vedem aici cum oamenii, cu cat sunt mai solitari cu atat mai tare se ataseaza de animale.Singurii prieteni fideli ai omului, care-l accepta asa cum e.

Spuneam ca ma asteptam la mai multa analiza psihologica, asta nu inseamna ca e total absenta.E doar ceva mai subtila,pentru cei cu ochiul format.Astfel vedem cum intr-adevar barbatii cauta o femeie care sa le aduca aminte(macar vag) de mama lor.Vedem cum copiii sunt etichetati din cauza parintilor, sau ce efecte are asupra lor prea multa/prea putina dragoste.

Daca ar fi sa gasesc un singur substantiv care sa contina esenta intregii carti, acesta ar fi "delir".Un delir nocturn al Mayei si al lui Benoit, sub influenta insomniei.O insomnie ce parca duce la...dezagregare....Da, nu ma pot abtine sa nu compar o carte cu o alta...Asa ca trebuie sa marturisesc ca citind Dormi! imi imaginam un peisaj tipic bacovian, in care totul este supus dezagregarii sub actiunea ploii(in roman sub actiunea insomniei).

Ce mi-a mai placut mie la aceasta carte e ca...pare a ne "spune" mai subtil ca oricat de "pierduti" am fi, salvarea ne-o gasim atunci cand intalnim pe cineva asemenea noua, cu aceiasi problema.In cazul de fata insomnia.

Concluzia ar fi ca ...e totusi o carte pe care as recomanda-o.

La final cateva citate:

"Cu o vreme in urma, conform panourilor publicitare, viitorul era luminos si portocaliu, insa, dupa umila mea parere, el continua sa fie negru" (pag. 60)

"Viata asta, trebuie sa inveti sa o strangi in brate" (pag.99)

"Poate ca cele mai euforice saruturi sunt cele la care te astepti cel mai putin , iar cele mai frumoase momente cele pe care nu ai avut timp sa le distrugi gandindu-te la ele in prealabil.Poate ca stiusem asta dintotdeauna." (pag 85)

"Si-a atunci Sofie si-a petrecut un brat peste mine, fiindca ea facea parte din acea categorie de oameni care ii imbratiseaza in somn pe altii. Am vrut sa-l indepartez, dar n-am facut-o, fiindca eu faceam parte din cealalta categorie, a celor care nu mai simtisera de mult un brat petrecut peste ei." (pag 88)

"Purgatoriul era fara indoiala mai bland pentru cei care furau lucruri atat de lipsite de gust." (pag 96).

"Asta a fost ultima zi care a contat. restul a fost pur si simplu o viata."

Ah!Era sa uit...Multi dintre cei care au citit aceasta carte au comparat-o cu altele 2:"Casa somnului de Johnatan Coe" si "Clopotul de stila de Sylvia Plath".Din pacate toti au fost de parere ca cele doua din urma sunt mult mai bune.Dar totusi, sa nu uitam ca doar pentru ca exista carti mai bune axate pe subiecte asemanatoare, asta nu inseamna ca Dormi! de Annelies Verbeke e o carte proasta.Sa faci asta e ca si cum ai spune ca un elev de nota 9 este unul prost doar pentru ca exista si elevi mai buni, de nota 10.Fiecare carte e valoroasa in felul ei,pentru o anume categorie de cititori. Le-am trecut si pe cele doua pe lista mea.Cand o sa le citesc, o sa imi permit si eu sa fac comparatii. Pana atunci va las nite linkuri:

De aici puteti comanda Clopotul de sticla: http://www.polirom.ro/catalog/carte/clopotul-de-sticla-1430/

De aici puteti comanda Dormi! de Annelies Verbeke:  http://www.librarie.net/carti/59747/Dormi-Annelies-Verbeke


Casa somnului de Johnatan Coe o puteti citi online sau descarca aici:Coe, Jonathan - Casa somnului © 2009-2010 (satmaya) All Rights Reserved

Imparatul mustelor ,de Wiliam Golding




Imparatul mustelor este o carte care merita citita.Lectura ei nu implica dificultati,subiectul fiind in aparenta unul destul de simplu:Un grup de baieti ajunge pe o insula pustie in urma unui accident aviatic.Departe de lumea corupta a adultilor, acestia au sanse un vieti noi, diferite.Ei intemeiaza o comunitate proprie cu legi inspirate dupa cele ale lumii din care provin.Copii se impart in doua tabere, pornind un razboi sangeros, cu o finalitate tragica.
Imparatul mustelor,titlul acestui roman  provine de la capul de scroafa(pe care se adunasera mustele)pe care baietii l-au infipt intr-un  par, ca ofranda inchinata bestiei, si este un simbol al raului.De fapt titlul este o traducere a numelui Beelzebub, un demon puternic considerat uneori a fi diavolul in persoana.


Totusi eu as da o alta interpretare acestui titlu.Ralph era in fond”imparat” peste un roi de muste.Binenteles “muste” fiind o metafora pentru baieti si care simbolizeaza fragilitatea fiintei umane care poate fi strivita atat de usor  ca si o musca.Chiar si de o fiinta aparent nevinovat precum un copil.

Un citat foarte sugestiv, pe care eu il vad ca un motto al intregului roman, sugerand ca samburele raului se afla sadit in fiecare din noi, nu trebuie cautat in afara, el se ascunde in spatele aparentei inocente“N-are cine sa te :ajute.Doar eu.Iar eu sunt fiara[..]Auzi colo, sa credeti ca ati putea vana si ucide fiara![..]Stiai, nu?Eu sunt o parte din tine.Vino mai aproape, mai aproape mai aproape.Din pricina mea nu puteti face nimic?Din pricina mea lucrurile sunt asa cum sunt? 


Fiecare personaj are rolul sau bine definit in strutura  romanului, fiind reprezentativ pentru o anumita tipologie umana, si sugerand atat fragilitatea ierarhizarilor umane cat si faptul ca suntem prizonierii contextului social si al datului genetic. 

Imparatul mustelor e un roman din care am avea multe de invatat despre societate si despre natura omului.Asta daca l-am citi cu atentie:

 Felul in care,la sfarsitul romanului , Jack a invatat sa foloseasca teama baietilor de bestie pentru a-I controla- ne aminteste de felul in care religia si superstitia pot fi folosite ca instrumente de putere/manipulare

Romanul este in esenta o alegorie trista asupra tendintei umane de a reveni in mod violent la instincte, atunci cand omul este pus in fata anumitor conditii: izolare, lipsa unui reper spatial sau temporal

Mai invatam si despre frica...frica irationala care duce la fapte impulsive precum uciderea lui Simon in roman. 

Descoperim de ce regulile(pe care toti le blamam si am vrea sa nu existe) sunt atat de necesare intr-o societate. 

Invatam ca de cele mai multe ori nu cel mai bun, mai destept, sau mai calificat ajunge conducator...ci...liderul e mereu cel care se pricepe mai bine in a manipula oamenii

Invatam ca uneori in spatele unui lider se afla altcineva care are idei geniale dar care nu are curajul sa iasa in fata 

Invatam ca izolarea de influentele din exterior nu e suficienta pentru starpirea raului si crearea unui Paradis
Invatam ca oamenii pot sa si regreseze, nu doar sa progreseze. 


Dar mai presus de toate facem o descoperire tulburatoare si anume ca raul nu poate fi urmarit si ucis, el este mereu prezent in sufletul fiecarei fiinte umane si nu asteapta decat contextul potrivit pentru a pune stapanire pe noi.

Si nu in ultimul rand invatam despre pierderea inocentei:

"O clipa ii trecu prin minte viziunea splendorii stranii care invadase odinioara plaja.Insula se calcinase, Simon murise iar Jack...il podidira lacrimile si-l zgaltaira hohote de plans.Pentru prima oara de cand se afla pe insula, se lasa prada lor; tremura coplesit de o durere care parea ca-i indoaie tot trupul.Vocea i se ridica pe sub fumul negru, in fata insulei ce se consuma in flacari.;molipsiti de lacrimile lui, ceilalti copiii mii incepura si ei sa tremure si sa planga in hohote.Iar in mijlocul lor, Ralph, nespalat, cu parul incalcit, murdar la nas, plangea sfarsitul nevinovatiei, bezna inimii omenesti si caderea in gol a adevaratului, a inteleptului sau prieten Piggy"


Pentru o analiza literara completa click aici
http://www.sparknotes.com/lit/flies/
Sau consultati :

Florin Sindrilaru, Gheorghe Craciun, Ramona Lapovita Jugureanu (coordonatori) "Mari teme literare: dictionar-antologie de texte pentru clasa a IX-a", Colectia Dictionarele Paralela 45 Seria Lyceum


© 2009-2010 (satmaya) All Rights Reserved

Things I like







The sound and the smell of the rain
The wind touching my skin and wake me up in the morning
Guys using parfume that smells like those tiny,nice colored candies that grandma used to put on cakes(actually I used to steal most of them, so I always got into trouble with grandma for that)
Ice cream
Bananas
being suntanned
Swimming(in the river)
Sneak in/out of my room...Climbing on the window everytime I come home in the middle of the night(like I did something bad staying so late-even if now I’m old enough so I’m allowed)
Dancing like no one sees me(even if the entire club is watching me…happens all the time :P )
Laughing with my cousin Ysa
Sleeping with my cat(Timmy)
Fishing with my dad
Gardening with my mum
Sitting in the car,in the front seat , next to my brother  when he's driving
Watching movies about the “fight” between good and evil
Reading science-fiction books
Walking without shoes even when the heat of the sun made the rocks burn like hell so it’s a little painfull for my toes(but it still feels nice)
Walking in the rain without caring that I’ll get wet any maybe cold
When guys let me hang out with them, and treat me like I’m one of them
When a guy first tells me I’m smart, then pretty
When people let me help them(if not  I feel useless)
When I learn(to do) something new
Watermelon
Blond hair
Tights
Wearing high heels at home
Doing silly things..the kind od things that usually only kids do..just for fun
Saying silly things to make people laugh
Making someone happy
Making people proud of me
When I get a hug from someone…anyone…I miss hugs
When people understand me(this almost never happen)





© 2009-2010 (satmaya) All Rights Reserved

I wish...






Sometimes I feel like I’m in the wrong place…at the wrong time…Can it be possible?Can God make such a mistake and put someone were it doesn’t belong?I always felt like this since..ever….at least since I can remember…since I was 5 or 6 year old.Why do I get the impression that many things(with a strong influence on my life) have started around that age, before I was 7?
Whatever…
I feel like I should be living in the past…in a tough  place…tough times…in a time and place when people belived in their instincts …when people had faith….when people lived in union with the nature….
I wish I could walk without shoes and no one to stare at me for that…..feel the ground under my feet, feel the rocks, feel the grass…I wish I could go out  and dance in the rain…feel the raindrops on my skin…I wish I could fall asleep in the woods, looking at the stars, make a fire….i wish I could pack a small bag and leave….move from town to town…work today as a waitress, tomorrow as a dancer, another day as a dish washer….
That’s the kind of freedom I want…..having as few needs as possible, only what I need to live from a day to another….living just for knowledge…experience….
Am I asking for too much?Why everyone wants more, and I’m the only one who needs less?Is that a bad thing?Is that why they  judge me?Just because I can do/get more it doesn’t mean I want it…I want different things then others ….
Sometimes I wish I was a carnie( you know, one of the carnivale people)….that’s the kind of freedom I want….living under the sky…having such a big “family” …..I wonder what type I would be…wich one would be my trick, my thing…probably I would be a dancer….
-.that’s my idea of happiness, doing what you love to do for a living.
It might sound funny for you, but... I wish I could live in a time and place  where dancers wouldn’t be seen as whores so I could dance freely....
Who knows….
maybe I  can still make my dreams come true…
You never know what future will bring you…




© 2009-2010 (satmaya) All Rights Reserved


Freedom comes with a price




Do you really want freedom?
I bet you do.
We all dream about freedom.
But do we really know what freedom means?wich are benefits and the consequences? You never know these things until you’re totally free.And most of the people will never get that kind of freedom.Too bad you’d say.

Really? I tell you a secret.Sometimes the lack of freedom it’s actually good thing.How can I say this, you probably wonder. Well, you know what they say: “be careful what you wish for ‘cause you just might get it”.It’s happens to me all the time.Some would say I’m lucky because I always get what I ask for.But no, it was always in my disadvantage.

For example, I always craved for freedom just like everybody else.And finally I got it.That kind of freedom people would kill for(metaphorically speaking).Awsome you’de say, lucky me,huh? No….it’s nothing like that.
You may not realize it, but all good things come with a price.
Are you really willing to pay the price?
Do you even  know what the price is?

Been there, done that,So I can tell you the truth.It’s a waste of time chasing freedom.It’s not worth it.The price is huge and unbareable for most of the people. So,the price of freedom, do you know wich is? LONELINESS.

That’s the price. You’ll be free as a bird but you’ll have no one beside you.You might enjoy your freedom in the beginning.But for how long?How long do you think you can hang on without a human being beside you?We weren’t born as solitary beings so we can’t live like that.We need company and company means obligations.And obligations means you ain’t free.

It’s been a few months of freedom.Like any other, I was happy about it in the beginning.But now…God, how I crave for company….how I miss people…how I miss a word, a touch, a hug, a laugh….I’ve got the freedom I always wanted.But do I really need it?

The answer is NO.We don’t need freedom to live.Freedom won’t make us happier, by the contrary, once we realize the price of freedom we’d be even more unhappy that we were in the beginning.

You might say so what, if freedom won’t satisfy me I can always give up on it and return to my previous condition. No.I must say you can’t do that..Most of the things you lose when you get freedom, you won’t have them back.You can’t play like that with people.Kick them in their ass because you want freedom, and when you’re sick of freedom ask the to come back.

Some things once you brake them, they remain broken… So take my advice, forget about freedom.Enjoy your strings.That’s what makes us humans not wild beings.


© 2009-2010 (satmaya) All Rights Reserved

Despre ceai....



  Nu ti se pare adesea ca medicamentele dupa ce ca sunt scumpe nici nu au efectul promis?
Stii ca multe dintre medicamentele pe care le iei pentru a trata o afectiune, se intampla sa declanseze o alta, sa iti faca mai mult rau decat bine?
Nu vreau sa incep campanie impotriva medicamentelor.Vreau sa iti spun doar atat:Gandeste-te de doua ori inainte de a trata ceva cu pastile.Daca afectiunea pe care o ai nu e grava, ce te costa sa incerci sa o vindeci cu un tratament naturist?(in general ceaiurile sunt de 10 ori mai ieftine decat pastilele...si au cam 0 efecte adverse).
Vorbesc in urma unei experiente de cativa ani in care am facut comparatie( pe pielea mea) intre pastile si ceaiuri.
Asa ca m-am gandit sa fac o lista cu cele mai utile, eficiente ceaiuri incercate de mine:



1.SUNATOARE

Esti depresiv?
Cam nervos din fire?
Bei cam des dar totusi iti pasa de ficatul tau?
Daca ai raspund DA la una din intrebari uita de pastile.Incearca ceaiul de sunatoare
(la mine efectele s-au simtit dupa numai  3 zile)


2 .Urzică:

 Anemic?
Ten acneic?
Ai vrea sa reduci efectele nocive ale alimentelor nesanatoase pe care le consumi?
Sau pur si simplu vrei sa iti purifici organismul?
Eu iti recomand ceaiul de urzica.
In cazul in care esti preocupat si sa dai jos cateva kilograme, atunci poti consuma pana la 2 litri de ceai de urzici zilnic.Daca esti perseverent rezultatele nu vor intarzia.
Ceaiul de urzica are actiune diuretica, scade zaharul din sange, se recomanda in tratarea ranilor greu vindecabile.Se mai poate folosi pentru întărirea rădăcinii părului, combaterea seboreei şi a mătreţii.

3.Cozi de cirese.

E de-a dreptul miraculos in cazul bolilor renale.
Recomandari:
 litiaze renale
 infectii ale cailor urinare, cistite, nefrite
 iritatii mucoasa gastrica
 dureri articulare cauzate de reumatism
 menstruatii prelungite si dureri mestruale
 guta
 probleme cu greutatea - un amestec de matase de porumb cu flori de soc este solutia, datorita proprietatilor hipoglicemiante, diuretice si usor laxative.

Incercat atat de mine cat si de mama mea.Efectul a fost vizibil dupa o singura zi.Eu beau cate 1litru sau 2 pe zi…pentru un efect mai rapid 
In general, tratamentul dureaza una-trei luni, apoi se face o pauza (ne sfatuieste dr. Iulia-Violeta Vlad).

4.Busuiocul


Cel mai eficient leac pt gripa/raceala?
Ceai de busuioc+miere+lamaie+scortisoara
La o cana de ceai de busuioc eu pun 2 lingurite de miere, sucul de la o jumatate de lamaie si o ligurita rasa de scortisoara.
-Busuiocul este  reechilibrant al activitatii endocrine, stimulent al sistemului imunitar, tonic general, tonic nervos, antidepresiv..
-Busuiocul potenteaza puterea de dezintoxicare la nivelul ficatului. De asemenea, consumul de ceai de busuioc scade efectul nociv al nicotinei si al altor toxice cu nucleu de tip nicotinic, patrunse in sange prin inhalare sau ingestie.
Ceaiul de busuioc poate reduce viteza de transformare a zaharurilor in grasimi. 
-cicatrizant


Puteti observa ca majoritatea ceaiurilor pe care le-am recomandat sunt utile in cazul mai multor afectiuni...afectiuni cu  care majoritatea dintre noi ne confruntam.Sunt foarte eficiente in cazul depresiei, acneei,obezitati, problemelor renale,si mai ales in purificarea organismului.

 Ceaiurile le puteti procura din orice farmacie/farmacie naturista.
Pentru mai multe detalii despre pretul ceaiurilor,compozitie,indicatii,administrare click aici:



© 2009-2010 (satmaya) All Rights Reserved