Azhel

Azhel(fragmente)
..........................
Nu tin minte exact unde eram, ce faceam, nu memorasem prea multe detalii.Cert e ca ma aflam intr-un bar. Ma asezasem pe un scaun, printere ceilalti, care erau cu totii barbati, dar cand am intors privirea in stanga…l-am vazut pe El. Nu El pe care il tot mentionez in scrierile mele. Acesta era un alt El, un al doilea. Si-l intalneam intr-un mod absolut bizar in visul meu. Cum era acest El? Cred ca nu e greu de inchipuit, avand in vedere apelativul pe care il folosesc atunci cand il mentionez, arata …de fapt seamana extrem de bine cu Celalalt. Intorcandu-si privirea spre mine dar fara sa ma piveasca in ochi… a fost mai mult decat suficient ca sa declanseze in mine toate acele sentimente pe care obisnuiam sa le am numai fata de Celalalt. .............................................
Si nu eram singura in camera, mai erau cu mine mama si el. Nu stiam inca numele lui, dar stiam sigur ca incepe cu A, si nu stiu de ce i-am ales ca nume-mi se parea cel mai potrivit-Azhel. Era numele care mi-a venit in minte in momentul in care m-am trezit din vis. Dupa cum am spus eram in camera toti trei, sau mai exact pe scari, eu stand in mijlocul lor. Nu stiu despre ce anume vorbea mama, ce-i povestea lui Azhel, dar banuiam ca i-a spus ceva despre sentimentele pe care le aveam eu fata de el. Deodata,a aparut mult mai aproape de mine privindu-ma in ochi, zambind si intrebandu-ma de ce nu i-am spus mai devreme .Din zambetul si din privirea lui, din tonul vocii sale am simtit ca incerca sa imi sugereze ceva, si anume faptul ca sentimentele imi erau impartasite.
..............................
In aceasta lupta simteam ca e si Azhel implicat dar nu stiam de partea cui lupta el. Si mai ales nu puteam intelege cum el, care e doar un personaj dintr-un vis, sa fie implicat in ceva ce are loc in realitatea noastra a oamenilor. Era ca si cum as fi asteptat ca baiatul acela dragut pe care l-am visat aseara, sa iasa din vis si sa vina sa ma apere in cazul in care avea sa mi se intample ceva rau. Era ceva practic imposibil si ma facea sa imi pun mereu o multime de intrebari care ramaneau mereu fara raspuns, facandu-ma sa ma indoiesc de tot ceea ce stiam deja. Mi-era din ce in ce mai greu sa disting granita dintre real si fantastic, si ma intrebam daca ceea ce se petrece acum nu cumva e mai mult decat un vis, daca nu cumva e real sau poate deveni la fel de real ca si mine
. .......................................... .

Nu mi-a fost deloc greu sa il recunosc, cu toate ca acum arata diferit. Dar privirea a fost cea care l-a dat de gol. Cat de mult poate face o privire…probabil ca nu degeaba se spune ca ochii sunt oglinda sufletului. Caci doar asa imi pot explica atractia nefireasca care apare uneori fata de o persoana care nu are absolut nimic de oferit. Ochii spun atat de multe, si pot face atatea schimbari in viata celui care ii priveste. Acum stiu de ce uneori intalnind persoane care aparent erau atat de perfecte, de frumoase la exterior, cu atat de multe de oferit in planul material, m-au lasat indiferenta. Cred ca nu poti iubi o persoana pentru ceea ce e, pentru ceea ce face sau zice, ci doar pentru ceea ce vezi in ochii ei. Si din acest motiv, o singura privire iti poate remodela tot universul, iti poate zdruncina din temelii tot ceea ce ai construit pana acum. Ce ti-e si cu dragostea asta, e tare greu sa o intelegi! Si poate ca nici nu trebuie, poate ca dragostea nu are o definitie, o explicatie…si poate ca a fost un intelept cel care intrebat ce este dragostea a raspuns: ”dragostea este”.
........................

Atunci cand a rostit numele Azazel, spunand ca el e cel mai mare dintre ingerii cazuti, inima mi-a stat in loc. Abia atunci am sesizat legatura dintre Azazel si Azhel al meu. Si totusi nu intelegeam mai mult de atat, de ce tocmai mie mi se intampla asta.
.........................

-Si totusi de ce eu?

-Pentru ca tu ai credinta, o credinta ce depaseste orice limite, pentru ca tu esti suficient de puternica, pentru ca tu reprezinti speranta, de tine depinde in favoarea cui se inclina balanta. Tu esti ultimul pion ramas pe tabla de sah, e o lupta grea, dar trebuie sa faci tu ultima mutare, cea castigatoare. Crezi ca ei vor sa riste ca noi sa castigam? Pentru ei esti un obstacol ce trebuie inlaturat. De ce crezi ca a venit la tine chiar Azazel in persoana? Pentru ca daca nu stiai, el nu se arata niciodata, mereu trimite pe altii sa-i faca treaba. Dar tu esti importanta pentru ei si deasta a venit sa te inlature cel mai putrenic dintre ei, chiar liderul. Asta este, a fost intotdeauna telul ingerilor cazuti, sa ispiteasca oamenii, sa-i inlature de pe calea lor, sa-i impiedice de la a face lucruri marete…
.................................

Dar cum? Cum sa scap de el?

-Sa scapi de el definitiv ma tem ca nu ai cum, pentru ca tu singura i-ai dat viata prin imaginatia ta, prin dorintele tale, ele iau dat forma. Cu ele se hraneste, cu sentimentele de adoratie chiar idolatrie sau supunere pe care tu le ai fata de el. Acum el e o parte din tine. E Azazel, dar forma lui e a ta, e facuta din tine, prin tine, pentru tine. E o parte din tine si nu poate disparea.

-Si atunci eu ce trebuie sa fac?

-Sa il accepti, sa accepti ceea ce simti pentru el, dar sa nu-l vrei, sa incepi sa il ignori. Devino oglinda lui, repeat-i gesturile, comportamentul, privirea. Fi oglinda lui si vei vedea rezultatele!

-Va pleca? Ma va lasa in pace?

-Nu. Ti-am mai spus, asta nu se poate. Daca el ar pleca ar insemna ca ei au abandonat lupta, au pierdut definitiv si-au fost izgoniti din lumea asta .Ei nu vor renunta, vor lupta pana in ultima clipa. Dar ascultandu-mi sfaturile ii vei slabi puterea, nu-i vei mai alimenta aparitia. Chiar daca nu va pleca de tot, iti va aparea mai rar si nu va mai avea atata influenta asupra ta.

-Da. Cred ca inteleg. Da imi va fi foarte greu, pentru ca eu uneori nu vreau ca el sa plece, pentru ca am impresia ca il iubesc…
.........................
Doar imaginatia imi mai facea probleme. Trebuie sa admit faptul ca eu singura l-am adus pe Azhel(sau Azazel) in viata mea, prin imaginatia mea mult prea bogata. Se pare ca am avut dreptate atunci cand am spus ca tot ceea ce iti poti imagina exista cu adevarat. Noi suntem de fapt cei care cream realitatea prin gandurile si dorintele noastre. Asa ca ar trebui sa fim atenti ce ne dorim, in special eu, pentru ca dorintele devin realitate.

Of, imaginatia ! Pe ce cai intortocheate o sa ma mai poarte in viata asta?



 © 2009-2010 (satmaya) All Rights Reserved